Paralizia somnului sau dereglari ale REM
In noaptea de 23 spre 24 iunie, undeva in suburbiile de nord ale celui mai frumos oras din lume, fereastra mereu luminata de la etajul 3, s-a cufundat in intuneric…
S-a asezat pe pat cu miscari duioase de copil cuminte si in timp ce isi cuibarea capul in moliciunea pernei si-a promis ca in acea noapte nu va aprinde lumina, orice ar fi ! Macar de dragul de a-si reface depozitul de melatonina distrus, daca nu pentru binecuvantata odihna a ochilor… Gata! Fara lumina noaptea asta! Monstrii sa ramana la usa, sa dea tarcoale camerei in cautarea unei fisuri in zid, n-au decat sa-i adulmece respiratia… nu au sa gaseasca nici un indiciu, mirosul de respiratie sacadata nu va fi noaptea aceasta, teama nu mai locuieste aici. Dragonii ei de bezna, cu care crescuse impreuna, credinciosi ca niste caini, vor fi dezlegati de aceasta data si alungati. Sa zboare departe prin noaptea altor continente,sa patrunda in alte camere neexplorate, sa tulbure alte somnuri netede, sa manance cealalta parte a lunii. Era sigura ca e vindecata de gandurile incordate care ii contorsionau simturile la topirea fiecarei zile in negurile noptii. Isi privea camera binevoitoare si-si turna incet peste suflet ultima sfestanie intr-un ritual de purificare a inregistrarilor de ultima ora, incantatiile ei cereau vise in culori calde, sau somn fara visare.
A inchis imaginea camerei intre pleoape si si-a deschis ochii pe dinanuntrul ei; acolo se miscau toate in tihna sfarsitului de zi, calme ganduri in stoluri circulare survolau lenes campiile mintii, senzatiile se asterneau strat dupa strat prin barloagele lor de noapte, innoptau si cugetarile lacustre, itindu-si doar capetele prin pacla fiintei. Simturile se diluau din ce in ce si se propagau mii de cercuri lichide, dinspre centru spre extremitatile ei deja calde…
Spirala miscatoare, ochiuri de lumina difuza, vartejuri de imagini fara sens, goluri de memorie…..si somn.
S-a lasat moale, s-a abandonat undelor delta, theta… a disparut de la suprafata inspre adancuri.
In acest timp noaptea isi purta calm umbrele prin oras si bolta cereasca se sucea incet deasupra acoperisurilor.Doar acele ceasurilor, suflate de timp, fasaiau pe cadrane.
Pragul de trecut al fiecarei nopti este ora 2:00. Daca treci cu bine de el, te poti felicita pana dai cu somnul de urmatoarea noapte, fiindca la ora 2:00 timpul paralizeaza. Nu se mai misca timpul in toiul noptii, minutele se pietrifica in statui chinuite si batranetea nu mai sapa in riduri. Respiratia ramane in afara gurii, intr-un norisor de particule de saliva calda iar globii ochilor nu se mai rotesc dementi prin caruselul REM-ului.
Se intampla ca la ora 2:00 sediul mintii ramane gol de cugetari si imagini; isi casca 1001 de posturi vacante care sug cu forta inauntrul lor semintele vidului. Entitati fara nume,acoperite de solzi, alearga in cohorte coplesitoare sa prinda un loc. Atunci este mosit raul din pantecele magnetic al vidului, atunci, la ora 2:00 cand orice forma de miscare paralizeaza.
A paralizat si ea. E treaza dar imobila. Isi aude pe dinauntru respiratia si stie atat de bine sa isi localizeze trupul inert, dar nu simte miscare in el, corpul nu i se mai supune, ramane tintuit de pat. Ii pare ca i-au infiltrat plumb in tesuturi, au ajuns cu el pana si in pleoape iar sub pat este un hau care o leagana in coborare ! Simte aura camerei prin unde cerebrale amortite, cunoaste deja etapele neputintei, nu poate arde nici macar una din ele…
Cine le-a dat drumul inauntru? Cum au descoperit fisurile? De ce s-au intors? Auzi-i cum tropaie in jurul patului !!! Ce curse infioratoare! De la fereastra pana langa patul ei si inapoi, alearga in continuu, ii fac camera sa rasune! Pe cine cauta? Pe ea? Oare intunericul ii ascunde paralizia de ochii lor, oare…? E atat de inerta, plumbul o trage in jos, haul o leagana, ei galopeaza halucinant inspre pat, inima isi sincronizeaza spasmele cu pasii lor…
… Isi misca tona de brat si o doare cumplit plumbul din el, dar se spijina, si cu gravitatia in oase se ridica spre veioza. Ei nu mai fug, au plecat, i-a ramas in urechi doar presiunea adrenalinei vajaind prin artere si ecourile tropailelilor se strecoara pe langa peretii camerei, ca apoi sa se scurga in departari. Fisurile din ziduri se inchid la loc. Cu sfarseala in oase ea se taraste inspre lumina, dar calea e atat de lunga…
In faptul noptii, in suburbiile de nord ale celui mai frumos oras din lume, fereastra de la etajul 3 se inunda de lumina
finalcoffeefantasy 
Remul tau e de o instinctualitate atat de lucida incat limita cu realitatea practic nu mai e sesizata nici macar din exterior.
oana - iulie 23, 2007 la 12:02 pm |
Oana, limita cu realitatea dispare tare naucitor. Sau poate nu, dar ea e prinsa si ramane suspendata intre vis si realitate, intr-o capcana destul de traumatizanta, cu atat mai mult cu cat din cand in cand se repeta. Dezordine multa prin somnul ei…
cristia - iulie 23, 2007 la 1:42 pm |
Este fragment dintr-un roman sau caz real? este foarte frumos scris.Nu stiu daca as fi putut descrie atat de bine aceste stari pe care le traiesc destul de des.Am citit din pura intamplare,cautam pe google despre acest subiect deoarece medicii dau din umeri.Stie cineva mai mult? Ce inseamna de fapt aceasta boala si cat de periculoasa e?
dorin - august 12, 2007 la 3:58 pm |
Buna ,acum 4 ani am avut aceiasi problema ca si tine,eram credincioasa iar cand nu ma mai puteam trezii sau misca imi faceam cruce cu limba si spuneam rugaciuni,si mai rau era si nu stiam de ce acum 2 ani mi-a trecut dar de curand am avut iar doar ca de data asta nc limba nu o mai puteam misca,si am spus un citat din biblie pe care mantuitorul Isus Hristos l-a rostit „Inapoia mea satana„spre uimirea mea m-am eliberat dintr-o data si am auzit mieunaturi.Am inghitit o bucatica de tamaie si am dormit bine.Acestea ne sunt vraitrimise,m-am rugat la Dumnezeu sa imi arate cine imi face rau si seara am visat persoana respectiva.Citeste
maria - aprilie 19, 2012 la 2:00 pm |
Bine ai venit, Dorin. Nu, nu este un fragment de roman, este un fragment rupt din noptile mele. Nu stiu daca poate fi numita boala, dar este vorba, asa cum o declara si titlul, de o dereglare a somnului care apare in faza REM, este visarea lucida, cand fiinta e blocata intre vis si realitate, fara a avea puterea de a reactiona. Atunci apar halucinatiile. Ar fi multe de zis in legatura cu aceasta problema, oricum, dar nu o vad ca fiind periculoasa 😉
cristia - august 12, 2007 la 11:48 pm |
citeste despre vraji-Parintele Argatu
maria - aprilie 19, 2012 la 2:01 pm |
Da stiu,periculoasa nu e…eu as spune ca e o senzatie chiar placuta desi acum cativa ani ma speriam serios in timpul crizelor.Dar totusi..de ce?de ce simt ca ma ridic,ca plutesc cand de fapt nu pot sa misc un deget?eu am fost la doctor si m-au indopat cu magneziu si calciu dar bineinteles ca nu asta e solutia.Din cate am vazut inca nu se cunosc prea multe despre aceste crize desi suntem multi in situatia asta.Oricum ar trebui sa stingi lumina ca nu-s monstruleti si in plus platesti mai mult decat trebuie la curent:)
A..si chiar ai scris frumos.
dorin - august 14, 2007 la 2:11 pm |
Multumesc, Dorin. Zici ca e o senzatie placuta? Chiar deloc. E inspaimantator sa nu ma pot misca in timp ce prin camera se aud zgomote ciudate si mai reale decat realul. Am senzatia ca dintr-un moment in altul o sa mi se intample ceva rau, fara ca eu sa pot reactiona in vreun fel.
Monstruleti sunt, asa cum am scris, am crescut cu ei. Fiind mai senzitiva, m-au napadit..;) Iti doresc o zi buna si te mai astept.
cristia - august 14, 2007 la 11:51 pm |
http://www.stetoscop.ro/arhiva/2003/13/tehnologiinoi.php Pe asta ai intrat?
cristia - august 14, 2007 la 11:59 pm |
Heruvimic vis as spune, dar mai bine soptesc pentru a nu tulbura pacea gandurilor ce ma inunda citindu-te, absorbindu-te. Rigidul colorat, simtit si topit mai apoi intr-un foc nordic, intr-o noapte cu zane si dansuri feerice. De trei ori in rai, o data in iad, mereu absolut, rosti batranul mag, lovind podeaua cu toiagul lung. Superb! Nici o umbra acum, doar uimire. Ochii mari lacrimand de fericire 🙂
T. - noiembrie 3, 2007 la 8:45 pm |
Sleep paralysis is most often associated with narcolepsy, a neurological condition in which the person has uncontrollable naps. However, there are many people who experience sleep paralysis without having signs of narcolepsy. Sometimes it runs in families. There is no known explanation why some people experience this paralysis. It is not harmful, although most people report feeling very afraid because they do not know what is happening, and within minutes they gradually or abruptly are able to move again; the episode is often terminated by a sound or a touch on the body.
In some cases, when hypnogogic hallucinations are present, people feel that someone is in the room with them, some experience the feeling that someone or something is sitting on their chest and they feel impending death and suffocation. That has been called the “Hag Phenomena” and has been happening to people over the centuries. These things cause people much anxiety and terror, but there is no physical harm.
claudiu - februarie 20, 2008 la 9:47 pm |
„Paralizia in timpul somnului” este cel mai des asociata cu o conditzie neurologica numita narcolepsie(nu sunt sigur daca am tradus corect boala aici),in care persoana are reprize de somn haotice.Totusi,sunt destule persoane care sufera de „paralizie in timpul somnului”fara a avea simptomele narcolepsiei.Cateodata este de natura genetica,in sensul ca se transimite din generatzie in generatzie.Deocamdata nu exista o explicatzie stiintzifica pentru „paralizia in timpul somnului”.Nu este daunatoare,desi majoritatea oamenilor marturisesc ca le este foarte frica deoarece nu stiu ce li se intampla,si dupa cateva minute,treptat sau brusc pot sa se miste dinou:episodul este des incheiat de un sunet sau de o atingere a corpului.
In unele cazuri,cand halucinatzi hipnotice sunt prezente,persoanele simt ca cineva este in camera cu ei,unele persoane simt ca cineva sau ceva le sta pe piept si au o senzatzie de sufocare si de pericol mortal iminent.Aceasta a fost numita Fenomenul Hag(am o banuiala ,acest Hag eu stiu ca inseamna ceva de genu vrajitore,se si potriveste logic in context,cu paralizie si senzatia de entitate negativa,trebuie sa tzinem cont si de faptu ca i sa pus aceasta denumire cu mult timp in urma cand pentru orce lucru care nu pute fi explicat i se acorda o explicatzie malefica)si li se intampla oamenilor de secole.Aceste fenomene cauzeaza oamenilor multa frica si paranoia,dar nu provoaca rau fizic.
claudiu - februarie 20, 2008 la 10:11 pm |
este ceasul 07:13,sunt treaz de o ora aproximativ,am avut si eu un episod care ma pus pe ganduri,nu e prima oara cand se intampla,dar azi a fost mai puternic,poate nu am adormit calumea,am dormit pe reprize,cine stie….m-am trezit si am intrat direct pe google,am fost placut surprins sa observ ca exista niste discutzi si ca nu sunt „cucu”…:),asta e ce am gasit mai interesant,imi cer scuze pentru traducere,sunt niste lucruri de care nu sunt sigur,aproximativ e corecta.
deci sa recapitulam,eram in pat intins pe spate.dormeam.treptat m-a cuprins o senzatzie de frica.am vrut sa ma trezesc,dar nu puteam sa ma misc,intocmai ca in artiolul de mai sus,simteam o prezentza in camera,nu sunt o persoana care sa ma sperii usor,consider ca exista explicatzie pentu orce,chiar si pentru ceea ce consideram noi acum entitate malefica.
episodu a trecut,m-am miscat putzin,dat imi era somn,am ramas intins…am avut alt episod mai usor de data asta si apoi m-am trezit de tot.
claudiu - februarie 20, 2008 la 10:24 pm |
ok. cristia. iti multzumesc pentu pagina ta. o sa ti se para ciudat,ma simt cumva apropiat de tine,un sentiment de intzelegere reciproca….poate pt ca inca sunt sub impresia episodului.
“Din stropi marunti de ploaie, ce cad incet si rar
Incet culeg norocul si ti – l trimit in dar
Sa – ti lumineze calea in ritm de primaveri
Sa te fereasca intotdeauna, de lacrimi si dureri”
Claudiu,25 ani
claudiu - februarie 20, 2008 la 10:32 pm |
Claudiu, iti multumesc pentru vizita generoasa 🙂 Nu suferim de o boala, ci mai degraba de pitici pe creier :)))))) Acum serios vorbind: episoadele de paralizie si nalucire nocturna, la mine sunt foarte rare. Ba chiar in ultimii 2 ani nu am mai avut parte de asa ceva. Asa ca nu imi pot da seama ce le declanseaza, desi mi-as putea da umil cu parerea, ca apar pe fond de oboseala si de incordare sufleteasca. Oricum, zic eu ca un dialog constant cu Dumnezeu tine departe monstrii de noapte 😉 Multumesc pentru versurile frumoase si te mai astept pe aici! Sa auzim numai de bine… 🙂
cristia - februarie 21, 2008 la 12:37 am |
am citit acest articol si mi se pare foarte interesant…spunea cineva mai devreme ca aceasta”paralizie in timpul somnului”este o senzatie placuta.eiii bine nu e chiar asa……..de o buna bucata de vreme,in timpul somnului,visez ceva si dupa cateva secunde imi dau seama ca nu e realitate si vreau sa ma trezesc….insa parca ceva m-ar opri….pur si simplu nu pot sa-mi misc nicio parte a corpului si cum spuneam este o senzatie ORIBILA pt.ca simt ca numai pot respira si tocmai de asta sunt ffff ingrozita…..
un sfat, ceva?
luiza - martie 8, 2008 la 12:03 am |
Mi s-a intamplat chestia de mai multe ori. abia acum cateva zile am descoperit ca se numeste sleep paralysis… lol pana acum credeam k sunt vizitat de fiinte paranormale si ale chestii de acest gen. 🙂
prima oara cand mi s-a intamplat a fost in urma unei traume. un prieten de la bloc a murit, iar eu il cam altoisem cu o saptamana inainte. fiind mai mic ( 13 ani cred) m-a cam marcat. la vreo saptamana sau doua dupa, dormeam profund in pat. deodata m-am trezit extrem de panicat fara sa am vreun vis sau cosmar. imi batea inima atat de tare k o simteam pur si simplu in tot corpul. eram total paralizat. dar ceea ce m-a marcat a fost faptul k am simtit cum ceva ma ia pe sus si ma tranteste langa pat (aveam plapuma peste mine) si incepe sa sara pe mine de simteam k mor din cauza presiunii. incercand sa tip m-am trezit tot panicat si transpirat in pat de parca nu se intamplase nimic. nu ma puteam misca si am auzit cum se trage perdeaua. atunci am fugit din camera si am inceput sa tip si sa plang de parca aveam 5 ani. tin minte k am dormit cu tata in noaptea aia.
dupa vreo cativa ani m-am mutat de la bloc la casa (construita de noi, nu veche). am avut mai multe intamplari in care am vazut, simtit si chiar auzit tot felul de chectii spooky de am crezut k e casa bantuita. i-am zis mamei la un moment dat sa chemue un preot. lol!
alta data dormeam profund, nu visam nimic. m-am trezit dar eram complet paralizat, cu nelipsita panica ( THE FEAR OF TERROR ). dormeam pe o parte cu mana sub perna si capul putin indreptat in jos. am simtit cum este cineva in camera si se plimba sau se uita la mine. m-am panicat mai rau si am deschis ochii. langa mine, la max 50cm ma analiza un pitic fff urat. in momentul cand am deschis ochii s-a speriat si a disparut.
alta data am avut vizita de la THE HAG (femeia mai in varsta). aceeasi poveste cu paniaca si paralizia. dormeam cu spatele la fereastra astfel incat vedeam refectia in dulap. am deschis ochii si am vazut cum este cineva in spatele meu. am zis k innebunesc si ma zbateam din rasputeri sa tip dar in zadar. in cele din urma am inchis ochii si am adorit dar povestea s-a repetat. am deschis ochii iar si am vazut o femei cam la 40-50ani, blonda, imbracata in rochie rosie. m-am speriat asa de tare incat am inchis ochii si am intrebat in gand: „Cine draq esti?! ” ij momentul in care am zis „draq” am simtit cum comunica telepatic cu mine si rade de ce am zis. din toata paralizia in care eram vreau sa zic k am zburat din camera si m-am oprit abia la parter cu toate becurile aprinse.
alta data dormeam cu cainele (talie mica) la picioarele mele. aceeasi poveste cu paralizia, panica extrema, dar de data asta simteam k ori este ceva pe mine care ma apasa extraordinar de tare ori era patura ffff grea incat simteam k ma sufoc. in acest timp auzeam cainele la picioare cum maraia si tremura. in cele din urma a disparut senzatia si am adormit.
am constatat k atunci cand mi se intampla, cel mai simplu este sa tii ochii inchisi orice ai auzi sau simtii. in al doi-lea rand nu incerca sa comunici cu fiinta respectiva chiar daca totul se intampla in mintea ta si este o halucinatie. totul tinde sa „iti puna capac” si o sa te sperii si mai rau. incearca sa te concentrezi asupta respiratiei sau sa adormi. este cel mai simplu. sincer nu am mai avut de ceva vreme acest lucru si chiar as vrea acum k stiu ce este. vreau sa experimentez. lol 😀
am gasit pe you tube super multe filme despre acest lucru in care sute de oameni isi povestesc ce au vazut sau simtit. ca o definite a ceea ce este sleep paralysis vedeti clipul de mai jos. tipul explica pe inteles ce se intampla:
[url=”http://youtube.com/watch?v=HhmBt_Gv5Fc”]YouTube – Sleep Paralysis[/url]
Brabuss - mai 21, 2008 la 4:51 am |
dragii mei cotraitori,
sunt si eu din gashca asta si sunt atat de incantata ca existati!
incantarea mea rezida din faptul ca nu sunt singura!
eu ma credeam singura si de fapt,comentariile voastre imi reconfirma faptul ca „toate’s vechi si noua toate”.
dincolo de remarca asta cam nepotrivita,vreau sa va spun ca ceea ce experimentam noi si altii ca noi nu cred ca are origini fiziologice.poate aduce implicatii fiziologice,ulterior, daca nu vom intzelege fondul lucrurilor.
mai mult decat atat nu cred intr-un tratament medical.
eu zic ca e felul in care Dumnezeu vrea sa ne apropie mai mult de el,sa incelegem ca raul nu e o gluma dar BINELE INVINGE INTOTDEAUNA!
eu una,la primele episoade de acest gen, traiam groaza ca nu ma voi mai trezi,ca sufletul nu mai are forta sa intre la loc in trup. dar am constatat cu timpul,ca se termina totul mult mai rpd daca spun „Tatal Nostru”.
In felul acesta mi-am dat seama ca ma confrunt cu ceva”evil”,cand am strigat-o pe Maica Domnului si totul s-a spulberat prin venirea unei lumini,insotite de multa linishte.
Incercati si voi desi v-as ura mai degraba sa nu mai avetzi de-a face cu asa ceva!
iris - iunie 5, 2008 la 5:23 am |
Salut..cu ce sa incep….am gasit acest site din greseala,cautam de fapt despre catalepsie:D
Vreau sa pun ca sunt ingrozita,de cateva luni ma trezesc noaptea si pur si simplu nu ma pot misca,incerc din rasputeri sa-mi misc o mana sau un picior si cu greu reusesc:((Daca dorm pe burta senzatia este groaznica pt ca am capul aproape bagat in perna si cand simt ca nu ma mai pot misca am senzatia ca ma sufoc,si nu pot face nimic sa impiedic acest lucru:((Nu visez pitici sau alte lucruri d-astea,pur si simplu sunt PARALIZATA pentru cateva momente.Si de parca n-ar fi de ajuns,ma trezesc in fiecare noapte in jur de ora 3 si simt k diavolul incearca sa ma posede,aud cum se misca lucruri(poate este doar in imaginatia mea,nu stiu),ceea ce este aiurea pt k eu sunt foarte credincioasa.Daca spun „Tatal Nostru” de cateva ori ma linistesc si reusesc sa adorm..
Dar pe mine cel mai mult ma ingrijoreaza paralizia aceea…nu cumva o fi catalepsie?:((:((am citit cate cva despre boala asta si e destul de asemanatoare…
Tin sa precizez ca am doar 15 ani,si n-am povestit nimanui despre asta..mi-e frica sa nu ma creada nebuna;))
anda - iunie 13, 2008 la 3:37 am |
Si eu patesc chestia asta de vreun an destul de des.Mi se intampla aproape totdeauna cand dorm ziua si e lumina in camera.La inceput nu stiam ce se intampla cu mine si ma panicam foarte tare.Incercam din rasputeri sa-mi misc corpul, bratele si picioarele, dar imediat simteam bataile inimii in tot corpul si tot mai puternice si mai rapide de parca mai era un pic si plesneam.Acum cand mi se intampla incerc sa ma gandesc la altceva si sa nu fiu atent la bataile inimii sau la respiratie, pana ma linistesc, apoi de obicei ma trezesc usor de la sine.Imi pare bine ca stiu ca nu sunt singurul cu aceste probleme si sper ca aceste tulburari sa dispara.
vasya - iunie 28, 2008 la 4:17 pm |
hello.tocmai m am trezit dintr o astfel de experienta.nu e prima oara..si am impresia ca nici ultima.prima data mi s a intamplat cand eram mica.din fericire era mama langa mine si ma auzea cand tipam (de fapt ea auzea doar soapte)si ma trezea.acuma insa dormind singura ramane sa ma chinui eu sa ma misc.si da.e oribil:-
Andreea - iulie 8, 2008 la 5:39 am |
Salut,
Felicitari Cristia pentru subiect!
Cautam si eu explicatii pe net pentru starile pe care le-am avut in timpul somnului ani la randul, fara sa le pot da o explicatie logica…
Am avut astfel de experiente acum vreo trei ani. Erau extrem de frecvente si erau groaznice. De doua ori mi-i s-a intamplat ca am avut senzatia ca ma desprind de corp si ma privesc de sus. Ma vedeam exact in pozitia in care eram culcata.Eram doua eu-ri si aveam senzatia ca nu ma pot trezi sa fiu din nou eu, o persoana, si asta ma speria cel mai tare. Nu ma puteam misca, nu mi puteam controla corpul. Eram perfect lucida , imi repetam de o mie de ori in gand ca trebuie sa ma misc si nu reuseam.
Aceste vise lucide au durat la mine circa 3 ani, iar de vreo cinci ani nu am mai avut astfel de vise. Cu toate acestea incerc inca sa le caut o explicatie… m-a marcat aceea perioada si de cate ori imi amintesc de acele stari ma ingrozesc.
De fiecare data cand am avut astfel de vise am stiut de la inceput ca urmeaza sa intru intr-o astfel de stare si aceasta perioada de tranzitie era cu zgomote infernale, insuportabile, greu de descris.
As vrea sa stiu daca si in cazul vostru starile de vis lucid sunt cu astfel de zgomote.
Toate cele bune!
nuszik - iulie 17, 2008 la 1:04 am |
Dragii mei,
Cred ca sunt „veterana” printre voi, am 35 de ani si prima stare de paralizie in somn am avut-o undeva in jurul varstei de 5 ani. Episoadele nu au fost foarte dese, de 3-4 ori in copilarie, apoi au revenit pe la 18-19 ani, si apoi din nou pe la 25-28. Pot sa va spun ca de atunci doar o singura data s-a mai intamplat.
Va voi relata ceea ce am citit in publicatiile straine si cred ca are sens.
„Paralizia somnului” este de fapt o disfunctie a sistemului nervos central. In momentul trezirii,instantaneu sistemul nervos transmite inpulsuri nervoase in tot corpul. In cazul nostru, exista un decalaj intre momentul trezirii si momentul in care c-da este data. Acest decalaj, desi este de durata f.f. scurta, este perceput de noi ca si paralizie, suntem constienti, dar nu ne putem misca.Este momentul dintre starea de semi-trezie si trezirea efectiva. Desi timpul este f.f. scurt, noi il percepem ca fiind mare, deoarece panica infernala ce ne cuprinde face ca totul sa para altfel. Creierul nostru e „socat” de aceasta stare pe care nu o cunoaste, si in acest moment se instaleaza la unii stari scurte de halucinatii,la altii zgomote, panica, etc.
O sa va descriu cum am reusit eu sa le stapanesc: in urma cu cativa ani, cand a avut loc ultima manifestare, m-am trezit cu o stare de frica imensa, cu acea senzatie terifianta ca o prezenta malefica se afla langa mine, ca ma apasa si nu ma pot misca. Cu greu am reusit sa ma smulg,sa imi recapat mobilitatea si sa sar din pat direct la intrerupator! Inima imi batea nebuneste, genunchii imi tremurau. In momentul acela mi-am zis: ei bine, care e cel mai rau lucru care mi se poate intampla? sa mor! Ok, odata si odata tot o sa mor, poate fi acum sau in orice alt moment, asa ca nu-mi va mai fi frica!!!
Poate ca, daca vom constientiza ca moartea este inevitabila, si uneori ne gandim la asta intr-un mod pozitiv (stiu ca suna total aiurea, dar… mai reflectati), atunci si starile noastre de panica atunci cand ceva nou se intampla cu noi, vor putea fi controlate.
Nu stiu daca asta a avut un efect sau altceva, insa de atunci starile nu au mai revenit.
Creerul poate fi educat, gandurile pozitive ajuta enorm, iar CREDINTA este singura care poate depasi orice bariera!!!
Cand eram micuta, si simteam paralizia in somn, sinfurul lucru pe care il puteam imagina era sa-mi fac semnul crucii cu limba (mi se parea ca e singura care se poate misca, dar probabil ca si asta era tot o parere). Imediat imi reveneam, si ma calmam.
Asadar dragilor, dupa atatia ani, sunt complet normala, starile astea nu au dus la nimic de natura psihica, asa ca nu va ingrijorati.
V-as recomanda sa cititi „Inteligenta emotionala” de Daniel Goleman, acolo veti intalni o cazuistica impresionanta (bazata pe o bibliografie vasta, studii de ani de zile atat in dom psihologiei dar si neurochirurgiei) referitoare la dragul nostru creeras, si la cum functioneaza el.
Si eu am probleme legate de asimilarea calciului la nivel muscular (spasmofilie), insa am reusit sa separ f clar starile. Atunci cand calciul este la limita inferioara, noaptea imi amorteste mana stanga in somn si apar si carcei, o stare de lesin si transpiratie rece, dar nu este insotita de panica, sau paralizie completa, doar mana e amortita, dar nu imobila.
Pe vremuri, nu mai faceam deosebire, si imediat intram in panica.
E drept ca o lipsa accentuata de calciu si magneziu poate duce la somn cu cosmaruri, dar numai atat.
Sper ca v-am fost de folos!
Nikita - septembrie 10, 2008 la 3:49 pm |
Am si eu aceste dereglari de aproximativ 1 an jumate. Am 24 de ani. Mi s-a intamplat cred ca de vreo 10 ori, azi noapte ultima data.
Am uitat sa caut pe net despre asta, da acum mi-am adus aminte si ma bucur ca nu sunt nebun. De fapt, stiam asta dinainte, io-s ft pragmatic, da o astfel de experienta nu are cum sa nu te sperie putin, chiar daca la mine e mult mai lejer decat la altii care au scris aici. La mine de fiecare data e la fel: ma trezesc, nu ma pot misca, pot sa deschid ochii de fiecare data, sunt complet lucid, nu aud nimic ciudat sau alte experiente, vad totul in camera cu toate ca mi se intampla doar noaptea (e totusi putina lumina in camera). Incerc din rasputeri sa ma misc, pana la urma reusesc sa misc ceva, de obicei laba piciorului sau capul. Continui cu miscarea tot mai tare, si pana la urma reusesc sa ma misc.
Am observat ca e bine sa incerci adormi in perioada asta, da eu nu prea pot 😀
Numa bine
ion - septembrie 15, 2008 la 11:38 pm |
si mi-e mi se intampla la fel, ma trezesc in somn si nu pot sa ma misc , in plus aud niste zgomote care nu pot sa le descriu sunt inimaginabil de puternice insotite de o senzatie de caldura si e ca si cum s-a zbate spatele de cauza lor… nush ce sa zic…
inos - septembrie 21, 2008 la 10:19 pm |
Cred ca patesc asta de 1 an si ceva. Eram in luna iulie la pranz…m-am speriat ingrozitor prima data.Apoi am inceput sa am astfel de experiente saptamanal sau chiar de 2-3 ori pe saptamana. Asta vara insa au incetat. Cred ca 3 luni …si chiar uitasem. Cand acum vreo 3 sapt odata cu inceperea scolii au revenit.A fost prima data cand odata cu paralizia am simtit si o prezenta in camera….a dat 4-5 ture pe langa pat auzeam cum isi tarsie picioarele….la inceput credeam ca e ora 7 si ca a venit mama sa ma trezeasca…dar cand am reusit sa ma trezesc era 1 …intuneric si liniste in camera.
Deseori aud un radio pe fundal…totusi m-am obisnuit. AA si inca ceva…am incercat sa intru cu voia mea in starea asta….aproape am reusit ….cei care sunteti speriati de atacurile astea de paralizie incercati asa…poate va v-a face sa a simtiti mai bine.
Sfat : E mai rau daca incerci sa-ti misti mainile ,picioarele…incearca sa ramai calm, sunt 2 posibilitati prin care poti sa iesi din starea asta : ori adormi, ori de trezsti de tot.
Am auzit ca daca bei o cana de ceai de relaxare sau de talpa gastii ai un somn mai bun..insa nu am incercat.
SOMN USOR! :))
Dana ( 18 ani)
ASot Danutza - septembrie 28, 2008 la 11:30 pm |
buna…numele meu e ana…si am 16 ani…
prima „criza”…k sa ii zic asa..a fost la varsta de 11 ani. A fost o senzatie foarte neplacuta nestiind in acel moment despte ce e vorba. Am intrebat-o pe mama dar nici ea nu a stiut ce sa imi spuna…mai ales ca la 11 ani…nu puteam sa explic fosrte bine ce mi se intamplase. A doua oara a fost intr-o dimineata, in jur de ora 6 unde imi simteam corpul foarte greu si nu puteam sa ma misc, totusi auzeam zgomote ciudate si infricosatoare si vedeam exact usa camerei mele deschizandu-se…in fata aparandu-mi un fel de fantoma…o lumina stranie…nici atunci nu am spus la nimeni.mi-am amintit de experienta mea in urma cu cativa ani si am crezut k nu era nimic grav.Insa azi de dimineata mi s-a intamplat din nou…de data aceasta a fost mai profund ca celalalte dati…parca a durat mai mult ca niciodata…am auzit usa de la intrare deschizandu-se, niste chei ce faceau zgomot si am vazut-o pe bunica mea,(cu ea locuiesc) venind spre mine parca deghizata, apasandu-mi pietul, impiedicandu-ma sa respir. Simteam acest lucru insa nu puteam sa ma misc.am reusit sa deschid un ochi,insa nici atunci u am putut sa fac nimic.era intuneric, nu era nimeni in camera insa eu tot simteam ca ceva imi apasa pieptul. Intr-un final m-am desteptat, m-am tintuit spre intrerupator cu o groaza teribila, am deschis calculatorul si imediat am facut niste cercetari si am aflat destule lucruri. Credeam dupa spusele bunicii mele ca e ceva din cauza oboselii….insa s-a dovedit a nu avea dreptate.inca ceva…tot in dimineatza aceasta m-am trezit pur si simplu vorbind…eram constienta dar vorbeam ca si cand eram in somn…Imi pare rau daca v-am plictisit cumva…astept un raspuns despre cele intamplate.poate aveti infosrmatii noi cu pivire la acest lucru.va multumesc.
ana adam - octombrie 21, 2008 la 11:04 pm |
Salutare
In primul rand tin sa precizez ca ma simt mult mai bine sa stiu ca nu sunt singurul „ciudat”, in sensul bun 😀
Mie mi se intampla sa trec frecvent in ultimele 3 saptamani prin experiente similare cu cele prin care ati trecut si voi.
Mi se intampla numai dimineata daca ma trezesc din diferite motive si apoi incerc sa adorm din nou, uneori mi se intampla chiar de 2 ori consecutiv. Ma trezesc – adorm – se intampla, ma trezesc (de frica) – adorm – se intampla.
De un singur lucru sunt convins, in acele momente nu mai dorm deci nu poate fi vis! Aud tot ce se petrece afara, dar si unele sunete ciudate infundate, si pe langa ele niste pocnituri parca – zgomote SF, pe care nu le deslusesc si care iti face parul maciuca de frica, plus ca in acele momente inima parca o ia la galop… probabil tot din cauza fricii de necunoscut. Nici parte a corpului nu o pot misca, nu pot vorbi, nu pot striga, sunt constient, parca se duce o lupta pentru controlul corpului meu pentru ca mi-l simt amortit si strain … pot deschide doar ochii insa cu greu, atunci cand ii deschid totul dispare insa in urma ramane o oboseala grozava si o senzatie falsa ca ar fi fost un vis, dar eu stiu ca a fost foarte real!!!
Mentionez ca inainte sa am aceste episoade am incercat in mod constient sa ma decorporalizez, stiu ca pare poate o prostie, insa am auzit ca se poate si vroiam sa vad cum este…. nu mi-a reusit dar simteam ca sunt aproape. Poate ca ce mi se intampla este raspunsul creierului meu care gaseste momentele oportune pentru a ma putea ajuta sa realizez ceea ce-mi propusesem.
Am citit pe acest forum (nuszik relata) ca a reusit sa se decorporalizeze fara sa vrea trecand prin starile pe care le simtim cu totii. E posibil ca daca nu te panichezi si nu incerci din rasputeri sa te trezesti, si daca incerci sa ignori zgomotele care te sperie grozav, este posibil astfel sa te decorporalizezi???
Am simtit parca o prezenta ciudata in camera insa reuseam destul de rpd sa deschid ochii si avand in vedere ca mi se intampla doar dimineata cand este multa lumina in camera nu vedeam nimic suspect in camera, nu vedeam pitici, nici monstri, nici oameni, nu se deschid nici usi sau astfel de lucruri asemenea.
Este foarte ciudat insa poate se gaseste cineva, poate cineva care a ajuns la un alt nivel de spiritualitate ( si aici nu ma refer la credinta religioasa) si intelegere si intelepciune poate un alt nivel de constiinta, sa ne explice ce se intampla cu adevarat!
Poate, eu stiu, nu ar trebui sa ne temem ci dimpotriva sa ne bucuram ca ni se intampla … 🙂
Hey Cristia ai avut o idee geniala cu acest blog al tau, iti multumesc!
Costin - noiembrie 7, 2008 la 8:04 am |
Dormeam.Mam trezit brusc,nu puteam sa ma misc.Simteam un fior rece pe coloana.Inima imi batea tare.Dupa doua secunde am simtit prezenta la cineva in camera.Aveam cearceaful pe cap,si nu puteam sa vad nimic,dar stiam ca cineva ma priveste.Era a 7 oara cand mi se intampla asa ceva.De data asta mam enervat asa de tare,foarte tare incat nu am mai zis nici tatal nostru nici nimic.Vroiam sa bat acea persoana,sau ce era.A disparut foarte repede si a fost ultima data cand ma vizitat.Au trecut multi ani.
criss - noiembrie 8, 2008 la 3:34 pm |
cand eram mica( 7-10ani)veneau si la mine dracusorii galagiosi.intrau prin peretele dinspre scara.topaiau prin toata camera.apoi venea doar o persoana sau ca era.(ai citit mai sus).
criss - noiembrie 9, 2008 la 12:08 pm |
Buna…sincer sa fiu nu credeam ca mai exista persoane care au aceleasi simptome…si anume, cum prefer eu sa o numesc, mintea e treaza iar corpul doarme…
Ciudat dar mie mi se intampla destul de des, iar can zic destul de des ma refer de maxim 10 ori in decursul a 6 luni, si mi se intampla atunci cand ma pun in pat foarte obosit…si oarecum simt ca o sa mi se intample, iar…
Am incercat diferite metode sa impiedic aceasta frica care pune stapanire pe mintea si pe corpul meu…si de atunci adorm cu televizorul deschis:), si asta ma impiedica sa imi ascult gandurile…
Va multumesc tuturor pentru sfaturi si nu pot sa nu apreciez cat de frumos ai descris aceasta intamplare de care toti sau cel putin majoritatea ne cam temem…
V-am pupat:)
Andrei - noiembrie 21, 2008 la 2:55 am |
Salutare!Da,si eu ma confrunt cu aceste simptome stranii si nedorite!Mie mi se intampla sa paralizez in timpul somnului atunci cand intrerup somnul din diferite motive(ma trezesc) iar apoi ma hotarasc sa adorm la loc.Este infricosator caci azi dimineata am avut cea mai recenta criza.Incercam sa ma misc si nu reuseam insa simteam cum ma ating singur cu mainile peste nas,fata desi ele erau tintuite in perna.In momentele crizei intotdeauna ma trezesc dormind pe spate desi eu evit sa fac acest lucru..Criza de azi dimineata a fost mai violenta..Am auzit pocnete in urechi iar apoi acestea au inceput sa tituie asurzitor.In cele din urma am resuit sa ma trezesc insa eram foarte obosit asa ca nu m-am putut da jos din pat si am adormit la loc..Am gasit un singur remedie acestor crize.In momentul in care vrei sa te trezesti incearca sa inspiri mult aer in plamani si astfel vei reusi sa te eliberezi.La cat mai putine astfel de exeperiente stranii!
Ben - decembrie 17, 2008 la 3:34 am |
nu stiu dak exista vreau remediu pentru aceasta paralizie..mai caut.oriqum,dupa o astfel de experientza te simtzi najpa,cel putzin eu nu mai pot dormi….in timpul unei crize,am incercat sa stau linistit,sa nu ma zbat,dar tot nu pot scapa de paralizie.asha k timp de 1 minut fac cruce qu limba,pentru k altceva nu pot misca……..sh dupa aia incerc sa ma misk fortzat,sh vad k da rezultate.[in sensu k ma pot misca sh ma trezesk…]sper sa va ajute sh pe voi…..
ciprian - mai 8, 2009 la 3:00 pm |
Salutare! woaw, ma simt fericita ca am ajuns pe acest site si citesc de cateva minute cum si altii patesc chestii similare. Nu am dormit 3 nopti consecutive, din diverse motive, iar azi, rapusa de oboseala, am pus capul pe perna, si am dormit in doua reprize, de la 1 la 2 jumatate, si de la 4 la 6 jumatate. In a doua repriza de somn, am dormit destul de adanc, insa, m-am trezit partial, cand am auzit copilul vecinilor. Spun partial, pentru ca, am vrut sa deschid ochii, insa nu puteam. Si am realizat ca iar mi se intampla….Corpul meu era paralizat, si in plus simteam ca sunt amortita, mii de furnicaturi in corp, si o apasare pe piept, ca nu puteam sa respir bine. Am incercat sa ma calmez, si sa respir normal, si am resusit sa deschid un ochi, si sa misc degetele de la maini. Apoi incet, am reusit si ma trezesc, insa si acum am o senzatie usoara de amorteala in corp. O singura data am simtito prezenta straina in camera. Tin sa mentionez ca am aceste crize foarte rar, insa sunt destul de urate, adica ma panichez. Si ma intreb daca nu au legatura cu lipsa de calciu si anemia de care sufar de ceva timp?Si, totusi daca nu sunt daunatoare psihic sau fizic…care este explicatia lor fiziologica?
deea - mai 31, 2009 la 9:40 am |
ah, si am uitat sa mentionez un lucru foarte important…am avut doua crize consecutive intr-o singura noapte…iar a doua oara am simtiti pur si simplu ca ma ridic in aer, ca ma desprind de corpul meu, si ca ma privesc…si in acelasi timp gandeam ca asta inseamna sa fii mort….imediat dupa asta am incercat si am reusit sa ma misc….
deea - mai 31, 2009 la 10:01 am |
nici eu nu vad monstri sau alte chesti in schimb aud un zgomot puternic ca cel produs de radioul cand nu prinzi un post si am avut seri in care incercam sa urlu de nervii si nu reuseam e incredibil de enervant cand mi se intampla asta mai ales ca ma trezesc si pe urma mie greu sa adorm iar prima oara cand am patito mam speriat foarte tare deoarece inainte sa adorm ma durea spatele si primu lucru care mia trecut prin cap a fost ca am coloana fracturata a fost socu vietii
20 de ani
Alexxuu - iunie 4, 2009 la 5:01 pm |
Buna!am 29 de ani si abia anul trecut am descoperit singura ce am…dupa ce am fost si la psihiatru,am facut si EEG-ul si tomografie…nimeni nu stie nimic.
Eu patesc atunci cand adorm…noaptea trecuta cred ca de vreo 15 ori sau mai mult…Am episoade si ziua si noaptea.Inainte aveam in fiecare dimineata dupa 8,dupa ce pleca sotul la servici,am avut in toate formele posibile…am simtit si ca ies din corp…si ca imi explodeaza capul,ma sufoc si aud acele sunete modificate si atat de intense ,simt ca explodez. Eu am gasit din intamplare ceva cu care scap de asta dar nu pot lua la nesfarsit pt ca imi fac rau .CAPSULA DE SLABIT sau SUPER SLIM.Cand le iau nu am nimic,daca incetez sa iau,a treia zi iar am episoade.Eu am foarte puternic,mi-e frica sa ma las dusa in neant dar nici nu mai am puteri sa ma intorc si ma fura…ma chinui sa deschid ochii…nu pot sa ii tin deschisi mai mult de doua secunde si asta cu mari eforturi,si cand mi se inchid…zici ca am un avion in creier,asa de intens imi vibreaza,si zgomotele sunt la fel de puternice,panica…nu mai zic,nu exista panica mai mare.Ma sufoc,efectiv nu mai am aer,nu simt nimic pe piept.E ingrozitor…traiesc cu groaza,refuz sa dorm…si iar trebuie sa iau pastile de slabit care contin audrina,derivat din amfetamina.Noroc ca nu am tensiune…abia dupa o cana de cafea ajung la 7 cu 4 cateodata,ca altfel imi atacau inima.
DANA - iulie 24, 2009 la 3:38 am |
Ce bine era sa fii citit povestile de aici acum cativa ani in urma! Pe bune daca nu credeam ca o iau razna, sau mai rau, incepusem sa cred in chestii paranormale. Prima data s-a manifestat intr-o seara, inaintea unui examen stresant de olimpiada. Am simtit cum cad pur si simplu in mine Atat. Dupa aceea, ma trezeam in toiul noptii si vedeam cu coada ochiului chestii care isi au rostul lor in stari onirice, dar nu si in camera mea!
Apoi, chiar ca m-am panicat pur si simplu. Aceleasi stari de paralizie, dureri de cap puternice, batai rapide de inima, senzatie de sufocare si de apasare de care se vorbeste mai sus. Uneori s-a intamplat sa simt ca ies din trupul meu si plutesc in deriva. Fuck, intr-o noapte am vazut de sus patul parintilor mei. La mine ceea ce ma ingrozea cel mai tare erau zgomotele. Nu le pot descrie in cuvinte. Urlete, explozii…si toate capatau proportii uriase si ecou dureros in combinatie cu tipetele mele de spaima (eram constienta ca nu tipam cu adevarat, ci doar undeva in mintea mea).
In timpul acestor „stari” realizam ca ceva nu e in ordine. Dimineata insa, ma linistea gandul ca a trecut. La mine au durat in jur de 1 an, 1 an si jumatate. Astazi se intampla f rar si nu mai au „furia” din trecut. Si nici aerul acela de ocult si paranormal. Acum realizez cu luciditate ca uneori ma fascinau halucinatiile din vremea aceea…Ciudat, pentru ca ma inspaimantau in egala masura.
@Dana: La mine au trecut din senin. Poate reusesti cu un tratament naturist. Ar fi pacat sa trebuiasca sa apelezi la medicatie (desi pare sa functioneze).Multa bafta.
Felicitari si din partea mea pentru post. Din pacate, cand mi se intamplau mie chestiile astea, inca nu era moda blogurilor si, in „inocenta” mea, ma credeam o speciala 😛
sorana - iulie 29, 2009 la 6:57 am |
SI MIE MI SE INTAMPLA. M-AR INTERESA CARE SUNT CAUZELE ACESTUI FENOMEN.
Ina - august 8, 2009 la 6:26 am |
Buna!sunt bucuroasa ca am gasit informatii privind aceste stari.Mi s-a intamplat si mie de vreo 4-5 ori,pe fondul stresului sau a unor vise.De obicei dorm cu o veioza aprinsa,mi se intampla sa ma trezesc in toiul noptii,brusc,sufocandu-ma si o imensa frica.Aceste-i stari i se asociaza amorteala si senzatia de greutate.Prima data am fost foarte speriata si imi era frica sa mai adorm.Cred ca cel mai inspaimantator e senzatia ca se intampla ceva iminent,rau iar tu nu poti face nimic.Pentru a trece de aceasta stare mi-am amintit din copilarie sa fac cruce cu limba si sa ma rog la Sfanta Fecioara sau sa spun Tatal Nostru,imi reveneam imediat.Inca nu am inceput sa cercetez si sa aflu informatii despre aceste stari gandindu-ma la lucruri rele,anormale.Cred ca in general apar pe fondul unei agitatii interioare,a unor lucruri ce le stocam in subconstient,in cazul meu as putea spune ca am frica sa dorm cu lumina stinsa,(iar mai nou am citit si despre Sfarsitul lumii si Apocalipsa)iar din moment ce imi revin cand il rog pe Dumnezeu inseamna ca avem de-a face cu ceva rau.
gaby - august 15, 2009 la 4:35 pm |
@Ina Nimeni nu prea stie cauzele… Stress prelungit, dereglari ale conduitei de somn (de ex. somn dupa-amiaza), prea mult TV, nivel scazut de potasiu in sange, dormit cu fata in sus, meditatie, demoni sau rapiri de extraterestri :). Indiferent de cauza, citeam undeva pe internet un sfat grozav. Pur si simplu nimic rau nu ti se poate intampla in timpul acestor stari. N-o sa te sufoci, n-o sa mori de inima sau de frica. Cel mai bun remediu e relaxarea, pe care o inveti treptat…
sorana - septembrie 2, 2009 la 3:49 am |
si eu am avut multa vreme episoade similare in timpul somnului,cu timpul s-au rarit dar nu au disparut de tot,dar sunt sigura ca au la baza stresul si oboseala
mariana - septembrie 7, 2009 la 4:33 am |
Buna , ma numesc Bogdan si am 14 ani , de cateva zile am aceste ” crize ” , din cate m-am documentat am cate putin din fiecare …adica sunt putin vizitat de necurat , putin prea obosit , am si paralizia somnului sau poate o imaginatie bogata….pt ca pana acum nimeni nu crede ce spun ….mai ales pariniti mei 😐 !
Acum sa va explic cum se intampla , mereu la ora 3 noapte , FIX ora 3 …ma trezesc vreau sa ma misc dar nu pot , aud ca si cand ar arde un foc langa mine , vad totul negru , nu pot sa fac nimic iar daca vreau sa ma ridic din pat nu pot sa ma deplasez mai mult de 1 metru pt. ca sunt legat la picior , cu cat ma indepartez de pat cu atat focul se aude mai incet…dar in momentul in care ma dau jos din pat eu tot acolo raman , adica trupul meu nu vine cu mine…
Acum 2 seri am rugat’o pe mama sa stea cu mine pana la ora 3.50 – 4.00 sa vada cum ma comport….dar in seara accea nu a fost ca in celelalte seri , acum efectiv inghetam ..imi era foarte foarte frig si auzeam pe cineva vorbind ( nu imi puteam da seama ce vorbesc ).
Problema a fost ca dimineata la ora 5 cand m-am trezit mama si tata mi-au spus ca eu aseara m-am ridicat din pat si am inceput sa vorbesc cu o voce groasa in alta limba ( greaca sau latina , nici ei nu stiu exact ) iar dupa aceea am ras si am cazut…fara sa ma trezesc pana la ora 5 .
Cu toate astea parinti mei spun ca este de la oboseala 😐 , la cabinetul scolar mi s-a spus sa ma duc la spitalul 9 , profesoara de religie mi-a spus ca este tot de la oboseala….
NIMENI nu ma crede…va rog sa ma ajutati..nu stiu ce sa mai fac , efectiv ma seaca de puteri , nu mai sunt baiatul vesel si amuzant ci un tip mohorat si trist 😐 !
Va Multumesc !
Bogdan , 14 ani …
Bogdan - septembrie 18, 2009 la 3:00 pm |
Salut Bogdan!
E ingrozitor ce ti se intampla. Singurul sfat pe care ti-l pot da este sa te odihnesti, sa te alimentezi corect, sa faci sport si sa-ti gasesti un hobby care sa-ti tina mintea ocupata. Nu te lasa tarat in tot felul de ipoteze cu necurati, cifre malefice si ale grozavii. Citeste, plimbate-te, iesi cu prietenii, evita filmele de groaza si nu te adanci in tine. Nu te insingura. Cu atitudinea potrivita, cu incredere intr-o forta binefacatoare care vegheaza asupra noastra, vei depasi si momentele astea. Nu uita, mintea reactioneaza foarte ciudat si e foarte influentabila. Dar, in cele din urma, noi suntem singurii care o putem controla. Bafta! Astept vesti bune. Daca vrei sa vorbesti cu cineva, lasa un mesaj aici si-ti voi da adresa mea de mail.
sorana - octombrie 6, 2009 la 6:48 am |
buna all…nu imi vine a crede k nu sunt singura kre paralizeaza in timpul somnului.primele experiente leam avut pe la 14 ani si au continuat in fiecare an km 1_2.dar,de 2 zile nu mai pot de frik,ma trezesc pe la 3 dimineata vreau nu vreau si knd incerc sa adorm din nou ma ia o stare de park as zbura…si zborrrr..pina cnd realizez k sunt paralizata nu ma pot misk si park ma sufoc..e ingrozitor..am crd k 5 episoade la rind..incerc sa stau treaza sa nu mai adorm dar park ochii mi se inchid singuri si IAR incepe aceasta stare.Sunt absolut constiienta in vis,aud tot ce se petrece in jurul meu..e groaznic.aseara in timp ce ma chinuiam sa ma trezesc am simtit mana sotului meu cum ma ia in brate si era atit d ingrozitor k nu ii puteam face nici un semn k sa ma trezeasca..nu mai pot,imi e frik sa mai ma culc la noapte…voi incerca sa beau niste ceai de valeriana este pt linistire inainte d somn,regleaza si tensiunea,desi sunt sigura k pt aceste stari nu exista un tratament…este puterea de control asupra mintii.madalina,22 ani,bucuresti
madalina - octombrie 15, 2009 la 2:09 am |
Buna!Ca sa pot dormi linistita sau mai bine zis sa pot infrunta noaptea ma rog inainte.Dupa ce mi-am facut rugaciunile imi pun sub perna acatistul Sf Ciprian,(impotriva vrajitoriilor si a lucrurilor necurate),am mai rar „paralizii” iar daca se intampla reusesc sa stau putin in „transa” deoarece ma rog in gand si imi fac cruce cu limba.De-asemenea incerc sa evit sa am vedenii sau sa aud deoarece ma rog, iar daca as incerca sa stiu mai mult mi-ar fi frica.
gaby - octombrie 18, 2009 la 12:29 pm |
Recunosc ca fragmentul tau face sa para o experienta nu atat de infricosatoare sau pare o fila foarte bine scrisa dintr-un scenariu. E ceva vreme de cand am inceput sa am crizele astea si, dupa ce am mai citit una-alta, am incercat sa ma linistesc ca se intampla numai cand sunt suparata sau obosita tare. Totusi, dupa o pauza, s-a intamplat o criza de asta ziua in amiaza mare. Nu stiu daca e mai infricosator decat noaptea, dar stiu ca haul care s-a creat intre constient si subconstient si in care eram prizoniera parea atat de real, incant am crezut ca voi ramane blocata acolo. Iar prezenta aceea din camera mea era atat de puternica si, mai mult, agresiva, incat dorinta mea constienta de a pune mana pe telefon sa sun undeva, s-a transformat parca intr-o lupta in care incercarile mele de a ma misca erau rapuse de lovituri violente si totul semana cu o scena dintr-un film in care victima incearca sa ajunga la arma, iar atacatorul loveste, smulge, izbeste, tintuieste…A fost cea mai dura criza de pana acum, iar faptul ca s-a intamplat ziua, ma face sa ma tem si mai mult de noapte. Si poate nu ar fi asa de rea senzatia aceea de plutire sau de pietrificare a trupului intr-o moliciune totala daca nu ar fi acele…halucinatii, sa le spun, constientizarea unei prezente care te tintuieste de pat, care te tine de maini, care-ti ingreuneaza pleoapele, care iti ia glasul sa nu poti striga dupa ajutor…Imi zic ca totul e imaginatia mea si incerc sa ma gandesc doar la lucruri frumoase si de fiecare data cand mi se intampla un episod din acesta imi propun sa ma abandonez pur si simplu acelei stari, dar parca mi-e teama de haul ala si restul de constient care mai e treaz in mintea mea ma face sa ma impotrivesc…
T.o - noiembrie 11, 2009 la 12:27 pm |
m-am indentificat cu toate cazurile voastre, dar nu am mai avut o astfel de experienta de mult timp, nu stiu care a fost leacul. in schimb intrebarea mea ar fi daca asta ne-ar putea afecta in viitor? vreo boala sau ceva de genul asta:-/
Sido - noiembrie 24, 2009 la 8:56 am |
bogdan,esti complet normal, nu trebuie sa iti faci griji si nici nu te astepta sa te inteleaga cineva care in viata lui nu a smtit asa ceva pe pielea lui,fie mama fie tata,tot le este greu sa creada sau sa inteleaga asa ceva. sa iti spun ceva…de cand am prins curaj sa povestesc despre asta cu prietenii,apropiatii am aflat,nu cativa,ci o multime de persoane care nu au avut curajul sa spuna nici la parinti macar despre asta…
DANA - decembrie 6, 2009 la 4:03 pm |
am intrat pe blog pt ca tocmai am avut un episod din ”scarrrrrrry movie” fff puternic de nici nu indraznesc sa ma gandesc la somn pt urmatoarele ore.cum nu iau capsula de slabit…a patra zi explodez. acum am luat o capsula…chiar daca e 1 noaptea…am o frica…cu tot calmul meu la care credeti-ma ca sunt experta…nu tine …starea aia de panica nu vine de la frica mea… ma bucur ca avem unde sa ne impartasim experientele si cui cere un sfat.
DANA - decembrie 6, 2009 la 4:14 pm |
buna eu sunt nicolata fosta adepta a muzicii black metal….un gen muzical cantata de niste monstri si niste satane incurabile….am avut o perioada in care faceam pe satanista…imi inegream unghiile…aveam tot felul de mizerii marcabre in cap…sa omor pisici..sa bat orice animal….sa vad in fata ochilor decat oameni k mine…..numai bautura tigari chiar si droguri etc…cat am fost asa nu am avut probleme dar dupa ce mi-am amintit ca am fost si eu un copil normal care a crezut in Dumnezeu..mi-am dat seama k …ceva ma atragea inspre bine…..si am inceput iar sa cred…sa ma rog….dar odata cu toate astea..am inceput sa am niste crise la fel ca voi pe timp de noapte…chiar am simntit cum mi se desprinde sufletul de trup…si ma vedeam cum ma sbateam cu fata in jos…ink mai simteam cum ma chinuiam sa respir..si cum mai aveam palpitatii l inima……ma uitam l mine de sus..credeam k gata…pana aici mi-a fost….ma intrebam oare ce m-a omorat….:((…..si ma gandeam la mama..oare ce o sa zik atunci knd ma va gasi..:(((:(((:((…dar….mi-am revenit…am deschis putin ochii p kre ii aveam uscati si ma usturau…ceva ma strangea de cap..si pe sub coada ochiului am observat ceva …arata ca un fum negru….kre afugit de la capul meu….:((….am simtit k e o forta negativa…..si la scurt timp …la ora de franceza profa o certa p o colega a mea care avea unchiile nerge….profa e foarte credincioasa…si ii reprosa ca de ce isi face unghiile asa k e semn al raului si atrage fortele rele carte toti…deci am tras concluzia….tot ce vedem e din cauza noastra..k ne indepartam de Dumnezeu…ink mai am aceste crize…pentru k ink nu m-am deplasat si eu pana l biserica sa ma spovedesc sa ma impartasesc….k in clasa a8 mereu ne spunea preotul de fortlele rele si de vraji…..park il mai aud si aqm dupa 3 ani” onul care are sopvedanie si impartasanie nu se poate atinge nicio forta rea de el…pt k e sfintit”….asa e….are drepate….sunt sigura k nu exista medicament….din toate crizele si spaima asta d kre nu am crezut k exista…m-am imbolnavit de inima..si asa am ajuns cardiaca la 17 ani……asa k toti cei care aveti stari de genu….nu aveti decat sa mergeti la biserica si sa va impartasiti…..nu e nevoie sa ii spuneti d asta preotului…dar daca voi credeti k o sa va linisteasca….do it!…nu va lasati controlati de asemenea „chestii care nu stiu ce sunt”……aa..si app…..mai demult cand aveam o bratara sfintita cu iconite la mana ….nu am mai patit …tipm de o luna si ceva…iar eu fac „crize km 2 pe saptamana…deci….eu cred k decat DUmnezeu este calea salvarii……..daca noi l-am lasat pe Dumnezeu..si el ne lasa pe noi…..dar necuratul nu…..si profita de ocazii..kt despre ce am vazut mai sus despre monstruleti sau extraterestri..no way…!!!..so…..GOD BLESS YOU!!!!…NUMAI BINE VA DORESC….
nicoleta - aprilie 23, 2010 la 10:48 am |