Impacare

„Aminteste-ti de mine.” E plansul gangav pe care mi-l arunca din buze arse si obraji concavi, din dinti stricati si suflet buhait. Din ratacire s-a smerit. „Nu ma lasa a nimanui, ci fa-ma sa-ti raman chiar si inerta, sa-ti fiu vestigiul de rezerva… Asuma-ma de vrei, ca ciobul care iti sta infipt in gat, dar nu ma renega, caci nu mai pot sa lupt…” Se sfasie de haine si de sine, si in gramezi de carne vie mi se asterne in cale, zbatandu-se in rugaminti fierbinti sa nu o las a nimanui manifestare.

M-am plimbat pe sub artarii care intrebati din zbor nu isi mai stiau numarul, dar rasetele lor faceau numaratoarea in cer. O data si inca o data, si din nou un sir lung, nefinisat, ecou in salturi luminat, spre inapoi si inainte… (Inlantuiti-mi ochii in cer, caci matematica nu imi atarna in minte.)
 Cu fiecare pas maream soarele in pamant, il dilatam din ochi cerand, sa mai ramana inca o lumina… Sa nu imi fuga din simtiri, ca furul aparut pe inserat, imaginea facuta firimituri din viitorul aplecat, ce cu trecutul abia acuma geaman, pe la rascruci si printre dinti m-a disputat. Prin coridorul de artari, acolo nu m-am renegat. A coridorului initial, plapanda viitoare inflorire, cu ochi inca lipiti dar cu retina vie, o pietricica in cheag dintr-un nisip pribeag, doar ea pe sub artari mi-a mai dat ghes, sa ma recontopesc cu fosta mea risipitoare, cea care niciodata n-a inteles…

Reclame

15 răspunsuri to “Impacare”

  1. Iubeste-o si pe ea… e mica… si plansul o ineaca in secunda, si zborul o pravale in genuni, si scancetul o tese in furtuni… E spaima,si trecut, si noapte… si plans fecund si liniste in soapte… Iubeste-o, n-o goni in alte zari… din tine face parte, a ta e in eternitate…

  2. Liana, ea nu a fost capabila sa descifreze.Prin multe m-a tarat in cautarea unei fericiri imaginare si precare fara corespondent in realitate. Am ales sa o inteleg. Si sa nu o reneg, fiindca simt ca a inteles si ea. E a mea, si fara ratacirile si curiozitatile ei, nu m-as afla azi atat de impacata. Multumesc de intelegere 🙂

  3. Daca cineva te-ar ruga sa ii dai 3 motive pentru a gandi frumos, care ar fi ele?

    Leapsa de weekend in cautare de motive… Scrie si… Da mai departe…

    Have fun ! 🙂

  4. Asa… mereu asa citindu-te, imi aflu epicentrul meu in unda calatoare peste lipsurile comune. Aflu ca pana si timpul isi are un leac, chiar de se intinde de la o zi la un veac. Chemarile, ecourile vor disparea in timpul veac, mileniu chiar de-ar fi, pe sub artari, si vocile batrane le vom auzi, mai vii, in glasuri de copii. Ne vom aduce iar amnite de pietre, de timp, de veac, de rotatia lui Pluto infriguratul, egocentristul si minimalistul Pluto… Fie-ti privirea furata de sine, auzul de copii iar zambetul de strune vii, suflate cu argint arhanghelesc in zori de zi 🙂 Ma inclin Criss.

  5. Baghy, multumesc si bine te-am gasit! 🙂 Ce face Italia? O mai zgaltzaie locuitorii cei „pretziosi” ? 😀

    Vali, am receptionat! Cele 3 motive vor fi publicate in curand. Leapsa e pe teritoriul meu 🙂 Multumesc!

  6. T., mulciumesc pentru deplina intelegere a miscarii planetelor, meteoritilor si artzarilor, mulciumesc ca le vezi gestica victorioasa peste timp. Ca timpul e o meschina conspiratie am aflat-o prin coridorul alb, vazandu-te continuu si simtindu-ma perpetua. Aramaica ta atat de cunoscuta somnului meu 🙂 Multumesc pentru vorbe ce prind forme si viata

  7. nimic nu s-a schimbat

  8. 😀 Se situeaza mereu sub asteptari.. 😀 Rau e sa nu iti cunosti originile si nici lungul nasului…

  9. cristia,de cand nu te-am mai citit..frumos ai mai scris

  10. Oana, bine ai revenit 🙂 Multa pauza ti-a mai trebuit… Iti multumesc frumos.

  11. stau de ceva zile si incerc a=mi gasi cuvinte sa exprim ceva ,orice.recitesc cu fiecare vizita gandurile tale ,dar mereu aceleasi imagini in alb-negru si pete de gri.o mica pelicula cam melancolica ,dar atat de frumoasa.si aici intervine problema , este atat de frumos felul in care va asterneti gandurile incat unii nu nu o pot reda prin cuvinte.

  12. 🙂 Iulian, nu pot decat sa ma bucur ca intrand aici te simti bine. Si sa stii ca de multe ori imaginile in alb-negru-gri sunt imagini frumoase, simple si mult mai graitoare decat cele strabatute de gretzosul roz. Cred ca ai sa poti fi multumit de cuvintele tale atunci cand vor izbucni sub presiunea preaplinului unei experiente. O zi buna 🙂

  13. “Eu sunt minunea lumii”, spunea ieri trandafirul.
    “Cine-ar avea curajul să-mi facă vreo durere?”
    Cânta privighetoarea şi repeta zefirul:
    “O zi de fericire un an de lacrimi cere.”

  14. Apai… 😀 Sa speram ca privighetoarea era intr-o pasa proasta cand canta asa..


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: