Ma urmez peste tot in pace…

Greutatea cuvantului

Citind randurile Elenei, m-am oprit asupra urmatoarei afirmatii: „Orice rostire improprie valoreaza cat o absenta”. Cu voia ei o sa continui putin… 🙂 „Orice rostire improprie”  este nu atat o ofensa la adresa a ceea ce s-ar putea formula intru bunul simt, ci un teribil abuz impotriva tacerii, singura care celebreaza in mod adecvat ceea […]

Daca randuirea acestei lumi te sperie sau iti apare respingatoare si starneste in tine necesitatea de a i te opune cu vehementa, este pentru ca te afli ancorat intr-o actualitate care nu te contine de fapt, dar ti-o asumi ca domiciliu psihic. Este pentru ca ai ales ce sa vezi, si in consecinta traiesti ce […]

Leapsa de la Gabitz

O transmit mai departe oricui vrea sa o preia. E un joc frumos… 🙂 Multumesc, Gabitz obraznic si drag 😉 Dacă eram o lună, aş fi fost…cand octombrie (pentru magnificul joc de lumini parguite), cand decembrie. Sunt mereu „dubla”, dar nu duplicitara… Dacă eram o zi a săptămânii eram cu siguranţă…joi. Ca tot ce e […]

Rupturi netimbrate II

Sunt hartuita de verbul „a trebui”. Eu, amanarea intrupata … *** E mereu acolo, certitudinea unei bucurii ce nu poate fi pusa sub tagada, ori de cate ori ma incumet sa fac primul pas ce-I vine Lui in intampinare. Il simt fericit si nerabdator, si oricat Si-ar propune sa fie cumpatat in veselie, cand ma […]